Cristian Diaconescu: „Dacă nici în acest moment nu ne trezim, s-ar putea ca istoria să se scrie fără noi sau chiar împotriva noastră”

Fostul ministru de Externe al României, Cristian Diaconescu, a comentat, într-un text publicat pe o rețea de socializare, modul în care ar trebui să își creioneze România strategia pe termen mediu și lung, în contextul crizei de pe flancul estic al NATO.

Despre necesitatea bazelor permanente NATO pe teritoriul României, fostul ministru a spus că trebuie să se renunțe la Acordul semnat în 1997, care cerea ca în statele aliate din Est să nu fie înfiinţate astfel de baze.

„Şedinţa CSAT de astăzi, 1 martie 2022, a aprobat un plan de măsuri elaborat de armată, precum şi perspectivele unor noi acţiuni potenţiale ale Rusiei, cum ar fi atacurile cibernetice sau utilizarea energiei în scop politic.

Propuneri de implementare:

1. Privind prezenţa aliată şi mai ales a SUA, pe teritoriul României, este necesar ca NATO să decidă înfiinţarea unor Baze Permanente.

Actul Fondator NATO – Rusia a devenit inoperant după intervenţiile Federaţiei Ruse în Georgia (2008) şi Ucraina (2014). Desfăşurarea militară a Rusiei, în Ucraina, în aceste zile, impune renunţarea la Acordul, semnat în 1997 care cerea ca în statele aliate din Est să nu fie înfiinţate baze permanente, iar rotaţia forţelor Alianţe să fie limitată ca durată”, scris fostul ministru pe Facebook.

Nevoia de acțiune imediată

Despre constituirea unui Task Force internaţional, cu implicarea marilor companii privind exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră, Diaconescu a spus că este timpul ca România să se trezească și să lase companiile occidentale să fie operaționale în acest permietru.

„2. Constituirea unui Task Force internaţional, cu implicarea marilor companii privind exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră.

Dacă nici în acest moment nu ne trezim s-ar putea ca istoria să se scrie fără noi sau chiar împotriva noastră.
În domeniul energiei au fost izgonite, până acum două mari companii americane, Chevron şi Exxon, care astăzi, prin prezenţa lor, ar fi asigurat compensarea problemelor legate de regimul de sancţiuni privind petrolul şi gazul rusesc dar şi o garanţie suplimentară americană în faţa apropierii Federaţiei Ruse de zonele de exploatare din Marea Neagră.

La această măsură ar trebui atras și sprijinul ţărilor UE deoarece resursele de gaze naturale din platoul continental românesc ar ajuta inclusiv aceste ţări la depăşirea crizei energetice.

Despre companiile cu acționariat rusesc

Diaconescu a mai explicat că Parlamentul și Guvernul ar trebui să informeze societatea cu privire la măsurile pe care le-au întreprins pentru a alinia poziţia statului român la regimul de sancţiuni impuse de statele UE şi NATO privind operaţiunile financiare şi economice ale companiilor rusești care întreprind activități economice pe teritoriul României.

„3. Aflăm de la fostul Prim-ministru al României, actual Preşedinte al Senatului, că în ţara noastră există 600 de companii cu acţionariat rusesc.

Cerem Parlamentului şi Guvernului României să informeze opinia publică cu privire la măsurile pe care le-au întreprins pentru a alinia poziţia statului român la regimul de sancţiuni impuse de statele UE şi NATO privind operaţiunile financiare şi economice ale acestor companii.

De asemenea trebuie clarificate, public, domeniile de activitate în care acţionează aceste companii în România şi dacă acestea au un impact potenţial sau efectiv asupra securităţii statului român.

Aceste companii fiind poziţionate în România nu desfăşoară în mod neapărat operaţiuni în ruble ruseşti ci mai degrabă în lei, euro şi dolari ceea ce necesită o urgentă mobilizare a instituţiilor de stat pentru a aduce ţara noastră în rândul statelor membre UE şi NATO care nu se poziţionează doar declarativ de partea sancţiunilor financiare şi economice instituite dar care acționează efectiv pentru a opri această abominabilă agresiune militară şi dezastru umanitar”, a mai notat ministrul.